Etapele construcției unei case la roșu — ghid complet, pas cu pas (90-120 zile)

De ce e important să cunoașteți etapele construcției la roșu

Construcția unei case la roșu este cea mai importantă fază din întregul proces de edificare a unei locuințe. Structura de rezistență — fundația, pereții structurali, planșeele și acoperișul — reprezintă scheletul casei și determină durabilitatea acesteia pentru următorii 50-100 de ani. La Nordisk Construct SRL, în peste 10 ani de experiență în București și Ilfov, am constatat că beneficiarii care înțeleg fiecare etapă iau decizii mai bune și evită surprizele neplăcute.

Acest ghid detaliază cele 12 etape ale construcției la roșu, cu durate orientative, materiale necesare și checklist-uri pentru fiecare fază. Durata totală estimată este de 90-120 zile calendaristice pentru o casă P+1 de 120-180 mp construiți.

Etapa 1 — Pregătirea terenului și organizarea de șantier (Zilele 1-5)

Prima etapă implică pregătirea efectivă a terenului pentru construcție. Aceasta include:

• Decopertarea stratului vegetal — se îndepărtează stratul de pământ vegetal (20-40 cm) de pe amprenta casei și zona de lucru adiacentă. Pământul vegetal se depozitează separat pentru amenajări ulterioare.
• Nivelarea terenului — se asigură o suprafață relativ plană pentru trasare și săpătură.
• Organizarea de șantier — se instalează gardul de șantier, toaleta ecologică, punctul de alimentare cu apă și energia electrică pentru scule. Se stabilește zona de depozitare materiale și calea de acces pentru utilaje.
• Branșamentele provizorii — se conectează apa și curentul electric necesare pe durata construcției.

Checklist Etapa 1

• Autorizația de construire afișată vizibil pe teren
• Panoul de identificare a investiției montat
• Studiul geotehnic disponibil pe șantier
• Proiectul de execuție complet (arhitectură + rezistență + instalații)
• Contract cu dirigintele de șantier semnat
• Anunț la ISC pentru începerea lucrărilor

Etapa 2 — Trasarea fundației (Zilele 5-7)

Trasarea este operațiunea prin care se marchează pe teren conturul exact al fundației, conform planurilor din proiect. Se folosesc repere fixe (borne topografice) și se verifică cu aparatură de precizie.

Un topograf autorizat va marca colțurile clădirii, axele pereților structurali și cotele de nivel. Toate dimensiunile trebuie verificate de dirigintele de șantier înainte de a trece la săpătură.

Ce se verifică la trasare

• Diagonalele dreptunghiurilor — toleranță maximă 2 cm
• Distanțele față de limitele proprietății — conform autorizație
• Cota ±0.00 (nivelul pardoselii finite la parter) marcată pe un reper fix
• Lățimea fundației conform proiect de rezistență

Etapa 3 — Săpătura (Zilele 7-14)

Săpătura se execută mecanic (cu excavator) și se finisează manual în ultimii 10-15 cm pentru a nu deranja stratul natural de fundare. Adâncimea de fundare este stabilită prin studiul geotehnic — de regulă între 80 cm și 150 cm sub cota terenului natural, dar poate fi mai mare în funcție de natura solului.

Tipuri de săpătură în funcție de fundație:

• Săpătură în tranșee — pentru fundații continue (cele mai frecvente la case)
• Săpătură în gropi izolate — pentru fundații pe pilote sau izolate
• Săpătură generală — pentru radier general sau subsol

Checklist Etapa 3

• Cota de fundare verificată de diriginte — FAZĂ DETERMINANTĂ
• Solul de fundare corespunde cu cel din studiul geotehnic
• Malurile săpăturii stabile, fără prăbușiri
• Apa subterană evacuată (dacă e cazul)
• Convocare ISC la faza determinantă 'cota de fundare"

Etapa 4 — Turnarea fundației (Zilele 14-28)

Fundația este elementul structural care transmite toate sarcinile clădirii către sol. La casele din zona București-Ilfov, cele mai frecvente soluții sunt:

Procesul de turnare include: montarea cofrajului, legarea armăturii conform proiectului de rezistență, verificarea armăturii de către diriginte (fază determinantă), turnarea betonului cu pompa și vibrarea acestuia pentru eliminarea golurilor de aer.

Checklist Etapa 4

• Armătura montată conform planuri — diametre, distanțe, acoperire cu beton
• Distanțierii montați (acoperirea cu beton: minim 3-5 cm)
• Fază determinantă 'armătura fundației" — ISC convocat
• Buletin de analiză al betonului solicitat de la stația de betoane
• Betonul vibrat corespunzător
• Probele de beton prelevate (cuburi de 15x15 cm)

Etapa 5 — Hidroizolația fundației (Zilele 28-32)

Imediat după decofrarea fundației (minim 3 zile de la turnare), se aplică hidroizolația. Aceasta protejează fundația și, implicit, toată structura casei împotriva umidității ascensionale din sol.

Soluțiile recomandate includ:

• Membrană bituminoasă lipită la cald — soluția clasică, foarte eficientă, 2 straturi
• Emulsie bituminoasă + membrană — amorsaj + membrană autoadezivă
• Hidroizolație minerală rigidă — pentru situații cu apă subterană, pe bază de ciment modificat

Hidroizolația orizontală (pe coronamentul fundației) este obligatorie — fără ea, umezeala urcă prin capilaritate în pereți și creează mucegai, eflorescențe și degradări structurale în timp.

Etapa 6 — Ridicarea pereților la parter (Zilele 32-50)

Pereții structurali se ridică din materialul specificat în proiect: BCA (Ytong, Celco), cărămidă ceramică (Porotherm), sau blocuri de beton. Pereții nestructurali (compartimentări) se pot executa din BCA de grosime mai mică sau gips-carton, dar de obicei se realizează în faza de finisaje.

Viteza de lucru pentru o echipă de 2 zidari + 1 ajutor:

• BCA 30 cm: aproximativ 8-12 mp/zi de perete
• Porotherm 30 cm: aproximativ 6-10 mp/zi de perete
• Cărămidă plină: aproximativ 4-6 mp/zi de perete

Reguli esențiale la zidărie

• Prima asiză pe mortar de minimum 2 cm pentru nivelarea perfectă
• Verticalitatea verificată cu bolobocul la fiecare asiză
• Golurile de uși și ferestre conform dimensiunilor din proiect
• Legătura cu stâlpișorii de beton armat — mustăți de armătură la fiecare 2-3 asise
• Udarea blocurilor de BCA înainte de montare (pentru aderență)

Etapa 7 — Stâlpișori și centura de beton la parter (Zilele 50-58)

Stâlpișorii sunt elementele verticale de beton armat care consolidează zidăria la colțuri, intersecții și pe lângă goluri. Centura (sau buiandrurul continuu) este elementul orizontal care leagă toți stâlpișorii la partea superioară a pereților.

Împreună, stâlpișorii și centurile formează un cadru de beton armat care conferă rigiditate ansamblului structural. Conform normativului P100-1 pentru zona seismică București (ag=0.30g), aceste elemente sunt obligatorii.

Specificații tehnice standard:

• Stâlpișori: secțiune minim 25x25 cm, armare 4Ø12 PC52 + etrieri Ø6/20 cm
• Centură: lățimea peretelui, înălțime 25 cm, armare 4Ø12 PC52 + etrieri Ø6/20 cm
• Beton: minim C20/25

Etapa 8 — Planșeul peste parter (Zilele 58-68)

Planșeul este placa de beton armat care separă parterul de etaj. Grosimea standard este de 13-15 cm, armată pe două direcții cu plase sudate sau bare individuale conform calculului structural.

Etapele turnării planșeului:

1. Montarea popilor metalici (susținere temporară) la distanțe de 80-100 cm
2. Montarea grinzilor de cofraj și a panourilor de cofrare
3. Verificarea orizontalității cofrajului cu nivela laser
4. Montarea armăturii inferioare (plasă + bare suplimentare pe zone de moment)
5. Montarea distanțierilor (scăunelelor) pentru armătura superioară
6. Montarea armăturii superioare
7. Pozarea tuburilor de instalații electrice și sanitare (dacă e cazul)
8. Verificarea de către diriginte — FAZĂ DETERMINANTĂ
9. Turnarea betonului C25/30 cu pompa
10. Vibrarea și netezirea betonului

Checklist Etapa 8

• Armătura conform proiect — diametre, distanțe, lungimi de ancorare
• Acoperire cu beton: minim 2.5 cm inferior, 2 cm superior
• Tuburi de instalații pozate corect
• Fază determinantă convocată (ISC + diriginte)
• Beton C25/30 comandat de la stație autorizată
• Probele de beton prelevate
• Popii rămân minim 21 zile după turnare

Etapa 9 — Ridicarea pereților la etaj (Zilele 68-80)

Procesul este identic cu cel de la parter (Etapa 6), cu mențiunea că materialele trebuie urcate la nivel. Se folosesc macarale mici sau elevatoare de materiale. Pereții de la etaj pot fi mai subțiri decât cei de la parter (25 cm în loc de 30 cm) dacă proiectul structural permite.

La etaj se acordă atenție specială:

• Dimensiunilor golurilor de ferestre — la etaj sunt adesea mai mari
• Poziționării coșului de fum (dacă există)
• Pregătirii pentru centura superioară care va primi șarpanta
• Scării interioare — golul în planșeu și pereții adiacenți

Etapa 10 — Centura superioară și planșeul peste etaj (Zilele 80-92)

Centura superioară are același rol ca la parter, dar primește și sarcina de la acoperiș. Dacă proiectul prevede planșeu peste etaj (casă cu pod circulabil), acesta se toarnă similar cu cel de la parter. Dacă este pod necirculabil, se poate opta pentru planșeu parțial sau tavan fals pe structură metalică.

Elementele de fixare a șarpantei (bolțuri ancorate în centură sau plăci metalice) se montează în această etapă, înainte de turnarea betonului.

Etapa 11 — Șarpanta și învelitoarea (Zilele 92-110)

Acoperișul marchează practic finalizarea casei la roșu. Tipurile de acoperiș frecvente în București și Ilfov:

Componente montate în ordinea corectă:

1. Talpă (pană) fixată pe centură cu bolțuri
2. Căpriori la distanță de 60-80 cm
3. Contraripanți pentru ventilație
4. Astereala sau șipci transversale
5. Membrană de protecție (barieră de vapori + folie anticondens)
6. Învelitoarea propriu-zisă
7. Jgheaburi și burlane

Etapa 12 — Recepția la roșu (Zilele 110-120)

Ultima etapă este recepția — verificarea finală a întregii structuri înainte de a trece la finisaje și instalații. Recepția se face împreună cu dirigintele de șantier și, dacă prevede proiectul, cu proiectantul de rezistență.

Checklist final — Recepție la roșu

• Toate procesele verbale de faze determinante semnate
• Rezultatele probelor de beton (rezistența la 28 zile) conforme
• Verticalitatea pereților în toleranță (max 1 cm/3 m)
• Planșeele orizontale, fără săgeți vizibile
• Acoperișul etanș, fără infiltrații
• Toate dimensiunile conforme cu proiectul
• Structura fără fisuri sau deformații
• Documentația completă: proiecte, procese verbale, buletine beton, fotografii

Timeline rezumativă pentru o casă P+1, 150 mp

Factori care pot prelungi durata construcției

Deși timeline-ul de 90-120 zile este realist, mai mulți factori pot cauza întârzieri:

• Condițiile meteo — ploile opresc zidăria, înghețul oprește turnarea betonului. Vara 2025 am avut 22 de zile de ploaie în 4 luni.
• Lipsa materialelor — în sezonul de vârf (mai-septembrie), betonul și BCA-ul pot avea termene de livrare de 3-5 zile.
• Modificări în timpul construcției — fiecare schimbare față de proiect necesită reproiectare și poate întârzia 1-2 săptămâni.
• Problemele de teren — dacă la săpătură se descoperă apă subterană sau teren de umplutură, soluția constructivă se poate schimba radical.
• Birocrația — convocarea ISC la faze determinante poate dura 5-10 zile lucrătoare.

Recomandări Nordisk Construct

Din experiența noastră de peste 10 ani pe șantierele din București și Ilfov, vă recomandăm:

• Începeți construcția în martie-aprilie — finalizați acoperișul înainte de iarnă
• Alegeți o firmă cu contract clar care specifică durata fiecărei etape și penalități de întârziere
• Angajați un diriginte de șantier independent (nu cel recomandat de constructor)
• Mențineți un fond de rezervă de 10-15% din buget pentru neprevăzute
• Vizitați șantierul cel puțin de 2 ori pe săptămână și fotografiați progresul
• Păstrați toate documentele: facturi, avize, procese verbale, buletine de analiză

Dacă planificați construcția unei case la roșu în București sau Ilfov, echipa Nordisk Construct vă poate oferi o estimare detaliată și un calendar realist. Contactați-ne pentru o discuție fără obligații.